El, singur, cu mâinile goale.
Eu, înconjurată de o armată de ziduri.
S-a furișat tiptil și mi-a luat inima prin surprindere
Nici măcar n-am mai apucat să mă-narmez
Strategie de războinic curajos, am gândit.
M-a învăluit în priviri adânci, în valuri și raze de soare
A complotat cu nisipul să mă țină nemișcată
Și a atacat. Încă o dată! Și încă o dată!
A venit să mă salveze sau să mă-nfrângă?
Să mă pierd de frici în el
Sau să mă pierd de tot de mine?
El e frica mea? Eu sunt frica mea.
Ziduri! Atenție! Pericol de gradul zero
Acesta atentează direct la inimă
Și pârjolește tot în stânga și-n dreapta
Ziduri, stați drepte!
Dar nu vedem niciun foc. Astea nu-s flăcări, sunt raze gamma.
Vin să curețe durerea de demult.
O familie de stele din timpuri vechi a explodat
Cu sabia-nălțată, războinicul meu se recreează din particulele lor
Bucățele din mine, din tine, din el, din ea, din celălalt el, din cealaltă ea, din voi, din ei.
El e tot. Câte puțin din…nimic.
