Pentru că tocmai ce m-am întors acasă, senină și plină de energie, după ce m-am trezit cu noaptea-n cap să rezolv treabă importantă. Orașul gri, cerul londonez maxim și oameni bulversați când mă prind la semafor și mă văd că eu când din toți rărunchii la volan, fără să înțeleagă de dumnezăului sunt așa veselă: că așa aleg, bre, dacă vreți neapărat să știți.
Dacă tot ceri voie, nu mai apuci să faci nimic
Într-o zi cu soare, după ce m-am luptat cu Vasilica, doamna de la waze, și ne-am certat de câteva ori ca la piață, io zicându-i de dulce, ea zicându-mi de tata, că am stabilit că de mama nu are voie, am reușit să ajung la destinație.
Echilibristica în iubire fără plasă de siguranță e singura care contează
Te antrenezi o bună parte din viață. Pentru spectacolul vieții tale. Ăla care nu durează doar doar două ore. Ci o viață de om. Nu taie nimeni bilete la intrare. Pentru că nu e un spectacol pentru public. Sau n-ar trebui să fie. E doar pentru tine. Pentru voi doi. Și asta îl face cu atât mai important.
M-am împăcat cu tristețea
M-am întâlnit cu un om
Care nu voia să mai simtă
Pesemne că simțise prea mult odată
Își dăduse supradoză de durere,
Scăpase ca prin minune
Și-acum fugea de emoții ca dracu’ de tămâie
„Nu știu” înseamnă „Nu”
După niște ani buni în care am fost un fel de Yes Man – mă rog, woman – și-am îmbrățișat toate tâmpeniile pământului (dintre care unele au ieșit excepțional iar altele n-au ieșit bine deloc, da’ deloc!!), acum ceva vreme am decis să m-ascult mai bine.
Ziua îndrăgostiților sau îndrăgostiții zilei de 14 februarie?
Ia uite-o că vine și anul ăsta. Cum cine? Ziua îndrăgostiților. Nu că vine, a și venit. De vreo două săptămâni chiar. De când au început să mă spam-eze pe mail toate societățile comerciale care în clin sau în mânecă vreun as match-uit cu sărbătoarea internațională. Iar cele care n-au, își fac.
Nu mă interesează să fiu egala bărbatului de lângă mine
Prin natura fostului job, am primit și încă mai primesc tot soiul de invitații la diverse evenimente dedicate exclusiv femeilor din domeniu. Căci domeniul este cumva încă dominat de bărbați, dar nu pentru că bărbații ar exclude femeile sau nu le consideră suficient de competente. Drepturile sunt egale, oportunitățile la fel, femeile apreciate în aceeași măsură ca bărbații.
E important să-l și placi, nu doar să-l iubești
În anumite momente, poate chiar mai important. Că te poate ajuta să te salvezi de la nefericire. Eu nu cred că iubirea se stinge. Sau se pierde. Cel mult, se transformă. În mii de feluri. Dar nu se stinge.
Dacă s-a stins, înseamnă că n-a fost niciodată. Dar cred cu tărie că oamenii pot evolua diferit și pot înceta să se mai placă unul pe celălalt, confundând de multe ori asta cu pierderea iubirii.
Dragoste cu năbădăi sau…dușmanul iubit
Cred că era și-un film…”În pat cu dușmanul” sau așa ceva. Pe ăla nu l-am văzut. Dar îl văd la tot pasul pe ăla care se întâmplă in real life. În care poți să juri că cei doi și-au jurat credință în a se hăitui unul pe celălalt, la bine și la rău, până când moartea îi va despărți.