Gânduri

Nu mă interesează să fiu egala bărbatului de lângă mine

Prin natura fostului job, am primit și încă mai primesc tot soiul de invitații la diverse evenimente dedicate exclusiv femeilor din domeniu. Căci domeniul este cumva încă dominat de bărbați, dar nu pentru că bărbații ar exclude femeile sau nu le consideră suficient de competente. Drepturile sunt egale, oportunitățile la fel, femeile apreciate în aceeași măsură ca bărbații.

Am văzut femei reușind unde bărbați au dat fail. Și le aplaudau cu admirație sinceră, ba chiar veneau și la prezentările pe care le țineau și arătau interes autentic, încercând să învețe de la ele. Și totuși niște doamne s-au hotărât să organizeze evenimente dedicate doar femeilor. Beats me why.

Domeniul este IT ca să fiu mai precisă, dar, la fel de bine, putea să fie și construcții. That’s not the point.

Anyway, astăzi mi se par stupide evenimentele dedicate unui anume sex, fie el masculin sau feminin și nu înțeleg ce e în capul celor care organizează asemenea monstruzități. Vrei egalitate, dar faci discriminare. Păi…nu e ca și cum l-ai bate pe cel care lovește? Cu asta măcar aș putea fi de acord. Măcar o dată!

Evenimentele organizate doar pentru un sex anume există pentru același motiv pentru care s-au inventat bordelurile: ca sexul respectiv să-și verse…frustrările.

Don’t get me wrong. Sunt recunoscătoare pentru dreptul la vot, dreptul de a purta pantaloni, de a lua anticoncepționale și câte și mai câte. Înțeleg și admir lupta femeilor atunci când toate lucrurile acestea nu erau accesibile lor. Povestea Ameliei Earhart și a altor pionieri în domeniile lor mă fac să plâng cu muci în batistă de fericire că au existat astfel de oameni. Am zis oameni, nu femei sau bărbați, căci, de cele mai multe ori, oamenii care au deschis câte un drum n-au făcut-o în ciuda sexului opus, ci pentru că așa și-au văzut cu ochii minții propriul destin și au făcut tot ce au avut de făcut pentru a și-l construi. Iar asta este, de fapt, ceea ce a produs schimbarea lumii înconjurătoare, zic eu.

I wonder cum se poziționează acasă femeile care participă la astfel de evenimente. Dacă fac diferența între drepturi egale între specialiști indiferent de sex și egalitatea între sexe? Căci eu nu am simțit niciodată, ca profesionist, că aș avea mai puține drepturi decât bărbatul de la biroul de lângă și nici acasă decât bărbatul de lângă mine ( e drept că am dat și de belicoși cu viziuni diferite, dar pe ăia am ales să nu-i iau acasă – căci, da, e o alegere).

Cât despre egalitatea între sexe, pe mine nu mă interesează să fiu egala bărbatului de lângă mine. Nu vreau să-i fiu nici inferioră și nici superioară, mainly pentru că in my book, mi se pare că e ca și cum te-ai apuca să compari yin și yang.

Restul e fum în vânt și luptă absurdă în casa pe care ați cumpărat-o împreună.