Sunt o celulă migratoare.
Dintr-o greșeală sau din încăpățânare, nu știu, m-am dislocat.
Și-am suferit și de amnezie
Am uitat de unde am plecat
Habar n-aveam unde trebuie s-ajung
Aparțineam niciunui loc
Eram a Infinitului.
Mi-am luat curajul la spinare
și-am circulat liberă prin toate colțurile corpului
Am fost fascinată de picioare și de libertatea lor
De a mă duce oriunde simt ele
Și-am mers, am mers…
Am alergat de colo-colo
Apoi am descoperit creierul
Ah, aici e locul meu mi-am zis
Miliarde de miliarde de conexiuni
M-am plimbat ca un copil
De pe una pe alta
Cu salturi fantastice
Am plutit în fantezii
Am creat altele noi
Le-am îndoit ca-n Matrix
Am fost The One
Și-am salvat omenirea
De mai multe ori
Fară să am habar că doar pe mine
Puteam să mă salvez
În viața asta
Când am ajuns la inimă
N-am vrut să intru
Părea misterios
Și dureros
Am dat să fug
Dar mi-am luat iar curajul la spinare
Și-am sărit
M-am afundat direct în centrul ei
Și-abia aici
Mi-am găsit locul
Și liniștea
Raiul meu
Fără nori pufoși
Dar cu bătăi ritmice
Una după alta
Pas cu pas
Tic-tac
Tic-tac
Aici a stat timpul în loc
Deși curgea neîntrerupt
Aici am înțeles ritmul vieții
Cum crește firul ierbii
Câte-o fracțiune de milimetru pe zi
Aici s-a îmblânzit singur căluțul sălbatic
Și s-a lăsat încălecat
De iubire
Cu iubire.
